UN OM NACAJIT - blog de travel: Vacanta in Turcia - Partea III: Impresii din Istanbul (1)

Dupa ce ne-am saturat de mare, soare, lenevit si dupa ce am vazut cam tot ce era de vazut in jurul Kusadasi-ului, am pornit spre urmatoarea destinatie: cel mai mare oras al tarii, fosta capitala a marilor imperii si punte de legatura intra Europa si Asia, numita Bizant, Constantinopole sau Instanbul, in functie de cine il stapanea.

Harta Turistica Istanbul

De la Kusadasi la Istanbul sunt cam 650 de kilometri, din Izmir mergi catre Bursa, iar apoi pe malul Marii Marmara pe care practic o inconjori pana cand ajungi la stramtoare Bosfor. Drumul e excelent, un fel de semi autostrada, care in cativa ani va deveni autostrada in toata regula intrucat se construieste, iar pe ultimii 100 de km dai in autostrada pe bune care leaga Istanbulul de capitala Ankara, autostrada cu plata. Trebuie sa cumperi o cartela de acces pe autostrada de la chioscurile aflate inainte de bariere, cartela care costa 20 de lire turcesti, insa doar 15 din ele se regasesc ca si credit utilizabil. La fiecare iesire de pe autostrada ti se scade contravaloarea de pe cartela, de la Izmit la Istanbul a costat 2.3 lire. De retinut ca autostrada se continua si de la Istanbul pana la Edirne, aproape de granita cu Bulgaria, deci cartela va mai fi de folos.

Avand in vedere ca viteza medie pe drumurile turcesti a fost de peste 100 de km de ora, am facut doar 7 ore pe drum cu tot cu opriri de cafea, realimentare cu benzina...etc... Ce am uitat sa zic in posturile anterioare e ca pretul benzinei in Turcia e absolut usturator, 4.18 lire in medie adica aproximativ 8 lei, motorina fiind 3.9 lire...

Pe drumul intre Izmir si Istanbul, ca si obiective turistice nu cred ca e ceva de mentionat, cel putin eu nu m-am prins ca ar fi ceva drept urmare, am mers cap compas Istanbul.

Tocmai cand ma minunam ce bine se circula intr-un oras cu 12.5 milioane de locuitori oficiali plus inca vreo 5 milioane fara forme legale, dupa ce am trecut impresionantul pod peste Bosfor, si am inaintat catre centrul orasului a inceput nebunia. Soferi mai dezorganizati in gandire si reactii nu mi-a fost dat sa vad pana acum, fiecare merge ca pe tarlaua lui, nu semnalizeaza nimeni, opresc toti unde au treaba chiar daca blocheaza toata strada, motiv pentru care e destul de greu sa vezi o masina care sa nu fie lovita.

Dupa vreo ora si ceva de invartit in nebunia asta, am reusit cu greu sa gasim hotelul la care avem rezervare si anume Sultan's Inn, situat in centrul Sultanahmetului, in spatele Moscheii Albastre. Pretul a fost de 50 de euro pe noapte camera dubla, camerele mici, cu strictul necesar, dar curate, micul dejun se putea lua pe terasa de deasupra hotelului, cu o vedere superba asupra Bosforului si Moscheii albastre. In zona asta de 2 km patrati sunt literalmente sute de hoteluri, de toate felurile, toate stelele, toate conditiile, oferta fiind extrem de variata.

Sultanahmet-ul este buricul targului, fostul Constantinopol, unde se gasesc cele mai importante obiective turistice ale orasului, cea mai pestrita lume, cei mai multi turisti, inima fostei capitale imperiale. Aici gasesti Hagia Sofia, Moscheia Albastra, Palatul Topkapi, si Marele Bazar, simboluri ale orasului cunoscute in toata lumea si tot aici te poti pierde pe stradute inguste si intortocheate, unde inca se partreaza parfumul unor timpuri de mult apuse.

Ideal este sa parcurgi orasul pe jos, zona in care gasesti obiectivele importante este destul de mica, insa pentru cei mai comozi exista tramvaiul rapid, un fel de 41, care taie orasul in doua si care te duce cam oriunde ai nevoie. O calatorie costa 1.5 lire (3 lei), iar "biletul" sub forma unui jeton il iei de la automatele prezente in fiecare statie.

Dar sa revenim la povestea mea...dupa ce ne-am cazat la hotel, fiind inca prea devreme pentru cina, am pornit sa vizitam imprejurimile. Am pornit catre Moscheea Albastra care era la doar vreo 300 de metri departare. Toate stradutele din zona sunt pline de buticuri, cafenele, restaurante si hoteluri care mai de care mai primitoare si mai imbietoare, iar in fata fiecarei locatii de acest gen se gaseste cate minim un turc care evident stie toate limbile din lume si care nu conteneste sa te invite sa-i vizitezi locatia sau sa-ti ofere ce naiba vinde el. Daca pentru inceput poate parea interesant si dragut, dupa cateva ore de refuzat la turci insistenti spre agasanti, iti vine sa ii strangi pe toti de gat cu propria limba.

Obeliscul Egiptean

Am ajuns, tot refuzand la ospatari si vanzatori, la Moscheea Albastra pentru a doua oara, deoarece prima data a trebui sa ne intoarcem ca uitasem camera de fotografiat. Moscheea Albastra se langa Piata Sultan Ahmet, fostul Hipodrom al Bizantului, Hipodrom in centrul caruia Imparatii au adus lucrari de arta din toate colturile imperiului. Azi se mai pastreaza o coloana serpuita construita pentru a celebra victoria grecilor asupra persilor cu vreo 500 de ani inainte de Cristos, Obeliscul Egiptean al lui Tutmosis al III-lea adus de la Luxor in anul 390 si inca un obelisc care acum era acoperit pentru restaurare si care am inteles ca a fost ridicat de Constantin cel Mare, cel care a dat numele orasului si care a mutat aici capitala Imperiului Roman.

Moscheia Albastra

Intrarea in Moscheea Albastra este gratuita, dar se accepta donatii, ca in orice moschee toata lumea se descalta la intrare, barbatii trebuie sa poarte pantaloni lungi, iar femeile sa aibe capul, mainile si picioarele acoperite. Daca nu esti imbracat corespunzator ti se ofera la intrare baticuri, saluri...etc. Construita in 1617 de Sultanul Ahmet I pe locul fostului palat al Imparatilor Bizantini, in vecinatatea Hagiei Sofia cea mai importanta moscheie de pana atunci, Moscheea Albastra impresioneaza in primul rand prin marime. Este una din cele doua moschei din Turcia cu 6 minarete, din care de 5 ori pe zi, muezinii cheama credinciosii la rugaciune. La fel de impresionanta este si curtea in centrul careia se afla o fantana hexagonala. Mai multe de zis nu am...moscheile in general sunt destul de simple si nu au detaliile arhitectonice sau grandoarea bisericilor catolice sau ortodoxe.

Parc Istanbul

Cum iesi din Moscheea Albastra in fata ochilor iti apare impunatoarea Hagia Sofia construita in anul 360, fosta catedrala crestina pana la 1453, anul in care Constantinopolul a fost cucerit de otomani. Imediat dupa caderea Constantinopolului, Sultanul Mehmet I Cuceritorul a ordonat transformarea catedralei in moschee si a ramas asa, pana in 1931 cand autoritatile turce au hotarat transformarea sa in muzeu. Cum intrarea se putea face doar pan ala ora 18 si deja se facuse 7 seara, am lasat vizitarea Hagiei Sofia pentru a doua zi si am pornit mai departe, catre parcul care inconjoara Palatul Topkapi, palat deasemenea inchis la ora aia. Dupa ce am obosit indeajuns de rau plimbandu-ne prin respectivul parc, am pornit-o agale catre hotel, iar pe drum ne-am oprit la unul din multele restaurante de pe drum. Mancarea foarte buna la preturi rezonabile, insa berea tot scumpa si aici, cam 14 lei. Pentru patru persoane, nota s-a ridicat la aproximativ 200 de lei (100 de lire). Pot fara a gresi, sa recomand orice fel din meniul unui restaurant din Istanbul, nu veti fi dezamagiti, mancarea e excelenta.

Hagia Sofia

A doua zi dimineata, dupa micul dejun pe terasa hotelului, am pornit catre Hagia Sofia. Am ajuns aici exact la 9 dimineata cand se deschidea, asa ca am fost printre primii care au intrat. Asta a fost bine pentru ca mai apoi s-a aglomerat peste masura. Intrarea daca tin bine minte a fost 15 lire de persoana. Desi a avut aproape 600 de ani in care a functionat ca si moscheie s-au pastrat totusi cateva din mozaicurile crestine, si ceva din aerul maiestuios al unei Catedrale Ortodoxe. Este mult mai impresionanta decat Moscheea Albastra, macar prin modul in care lumina cade in interior si pentru ca sti ca pasesti in aproape 2000 de ani de istorie. Poti vedea locul in care Imparatii bizantini erau incoronati, iar daca rotesti degetul intr-o mica firida din zid se spune ca ti v-a indeplini orice dorinta pusa in momentul ala. Impresionanta este si rampa care duce la etaj, de unde printre coloane, ai o vedere panoramica asupra intregii catedrale. Tot aici isi dorm somnul de veci, mare parte din sultanii otomani impreuna cu familiile lor.

Gate of Salutations -
Intrarea in Palatul Topkapi

Dupa Hagia Sofia am pornit catre Palatul Topkapi, locul de unde Imperiul Otoman a fost condus pentru 400 de ani si de unde s-au pornit toate expeditiile de cucerire. Am pornit catre e deja prea mult spus, deoarece intrarea in Palat se afla la doar 100 de metri departare de iesirea din Hagia Sofia. Intrarea costa 20 de lire, insa intrarea la Harem se plateste separat, inca 15 lire, iar multe sectiuni, cum ar fi sala armelor erau inchise pentru renovare. Daca compari cu alte resedinte imperiale ale timpului ca Versailles-ul, sau Palatul Schonbrunn, Palatul Topkapi pare de o simplitate zdrobitoare. Are patru curti interioare plus haremul, si ca sa-l vizitezi pe indelete trebuie sa-i aloci minim 4-5 ore. Remarcabile sunt Trezoreria unde poti vedea expuse diverse lucruri primite de sultani de-a lungul timpului de la ambasadorii altor state, sau camerele private ale sultanului unde se gasesc relicve sfinte pentru lumea musulmana, cum ar fi fire din barba profetului, pamant de la Mecca si Medina, sabiile lui Mahomed si ale Califilor, Pavilionul Ambasadorilor sau Camera de Circumcizie. Nu o sa insist prea mult asupra palatului, e foarte mult de povestit si i-ar fura din farmec in momentul in care o sa-l vizitati, e ca atunci cand te duci la film dupa ce ai citit cronica inainte. Insa ce m-a impresionat pe mine cel mai mult este vederea asupra Bosforului si Cornului de Aur pe care sultanul o avea de pe terasele palatului. Este absolut superb si iti taie respiratia. Insa iti revine repede, impins fiind de miile de japonezi care vor sa faca poze.

Va urma... :)